Jandarmeria română (renăscută după 1990) este una dintre instituţiile care s-a pliat cel mai bine democraţiei şi s-a integrat în mod firesc societăţii civile, dar ea are, totodată, o tradiţie şi o istorie aparte. Odată cu renaşterea domniilor pământene şi, mai ales, prin aplicarea Regulamentelor Organice (1931, 1932) se introduce ideea şi denumirea de jandarm. La 12 martie 1850, Divanul Obştesc votează „Legiunea pentru reforma Corpului Slujitorilor în corp de jandarmi”, pe care domnitorul Grigore Alexandru Ghica o aprobă la 3 aprilie 1850, dată care semnifica naşterea Jandarmeriei române ca instituţie necesară pentru supravegherea siguranţei publice prin aplicarea legilor. Al. I. Cuza înfiinţează, în noiembrie 1864, trei inspectorate de jandarmi (Bucureşti, Craiova, Iaşi). În Războiul de Neatârnare (1877-’78), Jandarmeria participă la luptele din Bulgaria, membrii săi fiind decoraţi cu 110 medalii „Crucea trecerii Dunării”, şi tot atâtea melodii „Apărătorii Independenţei”, 12 medalii comemorative ruseşti, se remarcă şi în Primul Război Mondial, în special prin fostul jandarm, ajuns general (şi apoi mareşal) Al. Averescu. Despre această perioadă, depune mărturie Eugen Lovinescu: „Jandarmii se găseau în toată zona frontului, îi găseai unde nu te aşteptai, apăreau ca nişte fantome, desprinşi din umbra istoriei, pentru a-şi aduce şi ei, liniştiţi dar singuri, prinosul jertfei şi iubirii de ţară”. În al Doilea Război Mondial, prin Decretul de contopire a jandarmeriei cu poliţia, jandarmeriei rurale îi revine un rol esenţial de poliţie a frontului.
După numeroase transformări în regimul comunist, conform comandamentelor politice (de cele mai multe ori, impuse), se creează, la 5 iulie 1990, Comandamentul Trupelor de Jandarmi, care cunoaşte mai multe transformări. La 25 septembrie 1998 se înfiinţează Batalioanele Mobile de Jandarmi la Craiova, Timişoara, Cluj, Braşov, Tg. Mureş, Bacău, Constanţa, Ploieşti, iar din 28 noiembrie 2004, în fiecare judeţ se înfiinţează câte un inspectorat de jandarmi.
Gruparea de Jandarmi Mobilă „Fraţii Buzeşti” din Craiova a fost înfiinţată în 2005, având ca zonă de responsabilitate teritorială opt judeţe (Dolj, Mehedinţi, Gorj, Vâlcea, Olt, Argeş, Teleorman, Giurgiu), adică 1/6 din suprafaţa ţării. În fruntea acestei instituţii a fost ales generalul de brigadă Ion Constantin, o alegere cum nu se poate mai bună, pentru că domnia sa a demonstrat valoarea proverbului „omul sfinţeşte locul”.
Ca orice astfel de unitate, Gruparea de Jandarmi Mobilă „Fraţii Buzeşti” Craiova şi-a îndeplinit cu brio obiectivele (dovadă: scăderea infracţionalităţii în Craiova, în 2012, cu 18% faţă de anul precedent). Adică să asigure siguranţa şi protecţia cetăţeanului, jandarmii fiind cei care, prin ţinută, profil moral, organizare, disciplină, iniţiativă şi curaj, crează acel echilibru social necesar, atât pentru cetăţeni, cât şi pentru instituţiile statului, participând şi la acţiuni de menţinere a păcii şi în alte state, conform înţelegerilor internaţionale.
Dar, gen. Ion Constantin a reuşit să facă din instituţia pe care o dirijează şi un centru de cultură. Pe lângă biserica din interiorul unităţii, ctitorită de foştii mitropoliţi Nestor Vornicescu şi Teofan Savu, gen. Ion Constantin a ştiut, cu abilitate, să se înconjoare de cadre militare tinere, de perspectivă, alături de cele cu experienţe, şi dimpreună cu alţi oameni de cultură să editeze o revistă, Sub semnul Buzeştilor, ajuns la al VI-lea număr.
Revista a fost astfel gândită că, pe lângă studiile şi articolele de specialitate, scrise de jandarmi, să cuprindă şi numeroase pagini de cultură. Este suficient doar să amintesc titlurile şi semnatarii acestora spre a convinge că revista Sub semnul Buzeştilor coabitează fericit cu problematică cultural-literar a ţării, căci şi poetul este un jandarm în curtea gândirii sale. Aşadar: Cuvântările regelui Carol I către craioveni (antologie), N. Titulescu de N. Andrei, Lope de Vega şi românii de Tudor Nedelcea, Haiducia în Oltenia de I. Amza, Tudor Vladimirescu şi Revoluţia de la 1821 de Dinică Ciobotea, Marin Sorescu despre... scriitorul Tudor Vladimirescu de Tudor Nedelcea, Sentimente, tradiţie şi obiceiuri de iarnă de pr. Viorel Dică, Discuţii cu Ana Aslan de Petre Gigea-Gorun, N. Mateescu-Matte de acad. I. Dogaru, Eminescu cel contemporan cu noi, de acad. N. Dabija, Scriitorii români şi Craiova de Tudor Nedelcea, Maestrul Fănuş Neagu şi oltenii de Tudor Nedelcea, Tudor Gheorghe, un simbol de Mircea Pospai, poezii şi cronici literare semnate de C. Preda, proză de Jean Băileşteanu etc.
Am putea spune că ge. Ion Constantin şi colectivul său au recidivat benefic, anterior publicând monografiile Jandarmeria din Oltenia. 20 de ani şi Monografia Grupării de Jandarmi „Fraţii Buzeşti” Craiova (589 p.! ediţie de lux).
Cu prilejul împlinirii a 163 de ani de la fondarea Jandarmeriei Române şi 15 ani de existenţă a Grupării de Jandarmi Mobilă „Fraţii Buzeşti”, conducerea acestei instituţii a editat nr. 6 al revistei Sub semnul Buzeştilor, pe care l-a lansat într-un cadru festiv, în sala N. Romanescu a Primăriei Craiova (sală, în care, în februarie 1969, savantul H. Coandă a avut o întâlnire istorică cu personalităţile locale, la invitaţia acad. Gh. Ivănescu, directorul filialei Craiova al Academiei Române). Prefectura Dolj, prin subprefectul Ciobotea, a transmis salutările de rigoare în asemenea momente, iar primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, a remarcat că jandarmii „reprezintă o componentă puternică şi stabilă a sistemului de ordine publică, dar şi de reprezentanţi de onoare şi comunităţii noastre”, motiv pentru care îi va solicita să reconstituie lupta de la Călugăreni în cadrul Festivalului Naţional „Mihai Viteazul”, care se va desfăşura, pentru prima dată în Cetatea Banilor, între 10-12 mai 2013.
Au remarcat ţinuta grafică de excepţie, dar mai ales conţinutul acestei reviste vorbitori competenţi, universitarii craioveni Marian Barbu, Ion Diaconescu şi Dinică Ciobotea, alături de col.(r) Ion Amza. Revista îmbină, şi de data aceasta, studiile de specialitate cu cele de cultură, semnate de Dinică Ciobotea (Tribus Fratibus Busesti), Tudor Nedelcea (Eminescu şi bileţelul d-nei Sköke-Slavici), I. Dogaru (Dimensiunea – simţuri cosmice la Brâncuşi, Coandă şi N. Mateescu-Matte), Marian Barbu (O. Goga, treptele devenirii în vâltoarea vieţii), Paul Rezeanu (Ansamblul monumental brâncuşian de la Tg. Jiu), Petre Gigea-Gorun (Prezenţa marelui istoric N. Iorga la Craiova), Alice Năstase (C. Romulus Preda: „Mii de baionete îmi decorează inima”), I. Diaconescu (Marin Sorescu, preţuire peste timp, interviu inedit), Mircea Pospai (Radio România la 85 de ani), Bianca Predescu (Europa echilibrului). Semnatarii studiilor de specialitate sunt, în general, cadre ale Jandarmeriei, în frunte cu conducătorul lor Ion Constantin, autorii acestora (C. Nicolaescu, comandantul Poliţiei doljene, Marin Boată, I. Boicea, Fl. Noan, Viorel I. Ionele, Maria Delia Caramaliu, A.Bănică, Fl. B. Fîlfan, Alin T. Malciu, N. Iova, Maricel Antipa, Gabriela El. Popescu, Mariana Cebuc, A. Ciarapin, Şt. Secu, St. Brătan, D. Pătru, Fl. Dună, Cr. Dinu, I. Ghibu, Cosmin Mirea, Răzvan Calin) dovedind talent şi simţul limbii române.
Surpriza a constituit suplimentul revistei, Oltenia, coordonate geografice şi istorice, scris de gen. bg. Ion Constantin şi col. (r) Amza Ion, o excelentă istorie condensată a provinciei, cu explicarea unor mituri. De pildă, cântecul M-a făcut mama oltean este creaţia lăutarului Niţă Băloi (căruia i se tăiase degetele de la mâna stângă spre a nu mai însufleţi poporul) dedicată lui Iancu Jianu, iar expresia „Ţara lui Papură Vodă” derivă de la haiducul Neagu Papură, care a atacat pe austrieci la Drăgăşani, luându-le prada, austriecii fiind nevoiţi să părăsească Oltenia, ţara devenind a lui Papură.
Dar, fiind unitate militară, Gruparea de jandarmi Mobilă „Fraţii Buzeşti” Craiova au demonstrat craiovenilor adunaţi la Sala Polivalentă, posibilităţile şi calităţile lor de luptători de excepţie, dovedind un profesionalism demn de înaintaşii lor, Radu, Stroe, Preda Buzescu sau de domnitorul unificator, Mihai Viteazul.
Gruparea de jandarmi Mobilă „Fraţii Buzeşti” a dovedit, în cei 15 ani, că este o unitate de elită a Jandarmeriei Române, în care problematica culturală nu este o cenuşereasă.
Tudor Nedelcea
5 apr. - 11 apr. 2013
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu