vineri, 29 mai 2015

O nouă ediţie Eminescu

„Orice lectură nouă din Eminescu ne pune în faţa aceleiaşi dileme: ce ne place din Eminescu, ce primeşte, azi, sensibilitatea noastră postmodernă din acest mare liric apărut într-o epocă în care romantismul european se încheiase şi simbolismul îşi anunţase deja prin Baudelaire primele acorduri?” se întreabă retoric Eugen Simion, criticul literar care a iniţiat şi a realizat, în plan pragmatic, numeroase proiecte legate de „omul deplin al culturii româneşti”(C. Noica).

marți, 26 mai 2015

Profesorul şi manualul şcolar

Problema manualelor şcolare – văzute ca repere instructive şi educative pentru elevi – este mereu discutată şi discutabilă. De la manualul unic la cel alternativ, elaborarea manualelor şcolare a fost un măr al discordiei, chiar şi în perioada interbelică, atât de aureolată cultural, deşi, manualele din acea perioadă sunt superioare celor de azi.

vineri, 22 mai 2015

O carte incitantă - Marin Sorescu şi Premiul Nobel

În urmă cu 18 ani, la 8 decembrie 1996, Marin Sorescu ne-a părăsit pe noi, muritorii de rând, spre a intra în lumea mare, a nemuritorilor. O viaţă scurtă pentru un creator – 60 de ani - , o viaţă dăruită creaţiei literare şi plastice, apreciată la justa valoare de către unii confraţi, dar mai ales de cei de peste hotare. Marin Sorescu a fost unul dintre cei mai traduşi scriitori români, acest merit revenindu-i aproape în totalitate, prin implicarea sa directă în reciprocitatea traducerii, în relaţiile cordiale cu marii traducători ai lumii literare. O viaţă dăruită creaţiei, dar „încărcată” şi cu nefericiri, lovituri cauzate de alţii (mă refer la „Meditaţia transcentrală” şi la înlăturarea brutală de la „Ramuri”). O viaţă răsplătită cu onoruri, doar parţial, pentru că marele premiu, Nobel, i-a fost refuzat nu de către Academia suedeză, ci graţie intervenţiei confraţilor din ţară.

marți, 19 mai 2015

La Drobeta Turnu Severin, proiect - Legea cărţii româneşti

Drobeta Turnu Severin (Turnu se scrie complet şi nu Tr, cum este inscripţionat pe cosurile de gunoi, pretinde elita intelectuală severineană) a găzduit, între 24-26 octombrie 2014, cea de-a XVI-a ediţie a Festivalului Naţional de Literatură „Sensul iubirii". Organizatori oficiali sunt: Consiliul Judeţean, Centrul Cultural „Nichita Stănescu" şi Societatea Scriitorilor Danubieni (care reuneşte scriitori şi din sudul Dunării, din Serbia), dar iniţiatorul şi zbătătorul acestui festival literar este omniprezenta scriitoare Ileana Roman.

vineri, 15 mai 2015

La Segarcea, Dolj - Cultură, fără conotaţii politice

Da, este adevărat! În România se mai şi construieşte; şi nu orice construcţie, ci un sediu de bibliotecă orăşenească şi de casă de cultură. Se întâmplă asta la Segarcea doljeană, Segarcea lui Vintilă Horia şi a Domeniilor Coroanei Regale (nu ale regelui), domenii continuate azi prin Crama Segarcea (manager: ing. Anghel). Fireşte, în explozia posturilor TV această realizare n-a fost remarcată, deşi poartă amprenta singularităţii; Segarcea a fost popularizată negativ prin moartea unui tânăr infectat cu HIV şi care a infectat pe alţii. Două modalităţi de a privi lumea de azi de către corespondenţii posturilor naţionale TV: doar fapte negative, care aduc rating (oare cine o fi inventat asemenea măsurători?!). România profundă nu este dată la televizor, chipurile n-ar interesa spectatorii. Oare, aşa să fie?!

marți, 12 mai 2015

Adrian Păunescu aşa cum a fost

Adrian Păunescu
Nu ştiu când l-am cunoscut pe Adrian Păunescu. Ca şi în cazul altor personalităţi, întâi am auzit de el. Era unul dintre reprezentanţii generaţiei `60 (despre care a scris o carte), o generaţie de excepţie amintită de „buzduganul” lui N.Labiş, cum s-a exprimat atât de plastic şi de realist, academicianul Eugen Simion.

La topirea cărţii sale, Istoria unei secunde, numele său a devenit cunoscut în întreaga ţară, chiar în arealul românesc, pentru curajul său, aducând în actualitate a sa Basarabie.

vineri, 8 mai 2015

80 de ani - Gabriel Bratu

Gabriel Bratu
„Sunt al doilea caricaturist din România: după domnul Albert Poch ca vârstă şi după domnul Popa’S…ca volum”, spune, cu umoru-i caracteristic, caricaturistul şi graficianul craiovean Gabriel Bratu, cunoscut în întreaga ţară şi chiar peste hotare. Grafica şi caricaturile, ca şi muzica, n-au graniţe lingvistice sau geografice, ele fiind gustate, dacă sunt de calitate, de publicul întregului mapamond. Gabriel Bratu este un „valoros şi autentic artist-caricaturist”, cum l-a numit Albert Poch, fostul preşedinte al Asociatiei Caricaturiştilor Profesionişti din România. Poch face consideraţii pertinente privind definiţia şi condiţia acestui gen de artă: „Un caricaturist este, de fapt, un artist plastic, un grafician dăruit cu simţul umorului, având, în plus şi capacitatea de a analiza, de a compara şi de a combate. Caricaturistul, ca şi confratele său poetul epigramist, mai are şi capacitatea de a exprima simplu şi centrat, idei de multe ori extrem de complexe, iar caricatura, în realizarile ei de zile mari, precum pietricica de diamante şlefuită cu profesionalism şi talent, poate rivaliza, atunci, artistic vorbind, cu momentul zămislit din steiul de marmură ”.

marți, 5 mai 2015

Dumbrăveni – cetate culturală

Dumbrăvenii este, la prima vedere, o localitate rurală ca oricare alta din ţară. Ceea ce, însă, o deosebeşte de altele este personalitatea sa aparte, dată de locuitorii dar, mai cu seamă, de diriguitorii săi. Se spune, şi nu sunt vorbe deşarte, că o ţară, o comunitate are conducătorii pe care i-au ales, pe care îi merită. În cazul de faţă, primarul Ioan Pavăl şi secretarul Primăriei Dumbrăveni, Mihai Chiriac, doi oameni ai locului, buni gospodari în treburi administrative-edilitare, ca mulţi alţii din ţară. Dar, Ioan Pavăl şi Mihai Chiriac au dovedit, prin faptele lor, că se pot impune pe plan naţional şi internaţional prin cultură. Au preluat o legendă locală, cum că Eminescu s-ar fi născut la Dumbrăveni, au şi ceva dovezi în acest sens; e greu să răstorni, azi, data şi locul naşterii Poetului naţional, dar această legendă este lucrătoare. La Dumbrăveni a trăit multă vreme familia Eminescului, autorul Luceafărului a scris despre curtea boierului Balş de la Dumbrăveni.

vineri, 1 mai 2015

La Craiova - Marin Sorescu nemurit în piatră

Marin Sorescu
Şi, totuşi, „Zilele” ce trebuiau dedicate autorului Ionei în februarie, cum s-a întâmplat în ediţiile anterioare şi cum era firesc, s-au ţinut pe 15 august 2014, de Sfânta Marie, zi în care întreaga creştinătate i-a comemorat pe Constantin Brâncoveanu, pe fiii şi pe sfetnicul său. De ziua numelui, deci. Au fost foarte puţini participanţi, invitaţii, care au primit şi premii, n-au avut anvegura valorică a premianţilor anteriori; chiar din familia scriitorului omagiat a lipsit majoritatea.