vineri, 15 mai 2015

La Segarcea, Dolj - Cultură, fără conotaţii politice

Da, este adevărat! În România se mai şi construieşte; şi nu orice construcţie, ci un sediu de bibliotecă orăşenească şi de casă de cultură. Se întâmplă asta la Segarcea doljeană, Segarcea lui Vintilă Horia şi a Domeniilor Coroanei Regale (nu ale regelui), domenii continuate azi prin Crama Segarcea (manager: ing. Anghel). Fireşte, în explozia posturilor TV această realizare n-a fost remarcată, deşi poartă amprenta singularităţii; Segarcea a fost popularizată negativ prin moartea unui tânăr infectat cu HIV şi care a infectat pe alţii. Două modalităţi de a privi lumea de azi de către corespondenţii posturilor naţionale TV: doar fapte negative, care aduc rating (oare cine o fi inventat asemenea măsurători?!). România profundă nu este dată la televizor, chipurile n-ar interesa spectatorii. Oare, aşa să fie?!

Dar să ne întoarcem la România profundă (Eminescu făcea distincţie, la timpul său, în „Timpul" între „ţara reală” şi „ţara legală”, ultima fiind a politicienilor) şi să consemnăm şi fapte bune. După peste două decenii de activitate în imobile improprii, Biblioteca Orăşenească Segarcea şi-a inaugurat noul sediu. „Efortul de a ridica o bibliotecă în zilele noastre, inaugurarea unui sediu atât de prietenos şi de modern pentru toţi cei interesaţi de carte şi cultură este o adevărată performanţă”, a sintetizat, punând punctul pe „i”, prof.dr. Lucian Dindirică, directorul Bibliotecii Judeţene „Alexandru şi Aristia Aman”. Sediul este construit special pentru bibliotecă, cu mobilier nou, care adăposteşte peste 40.000 de unităţi de bibliotecă (37.802 volume de cărţi şi periodice, 206 documente audiovizuale), Centrul de Internet pentru Public dotat cu multe computere, un scaner, imprimantă, un videoproiector pentru programul „Biblionet-lumea în biblioteca mea”, finanţat de Fundaţia „Bill şi Melinda Gates”.

La inaugurarea noului sediu au participat personalităţile: Ion Prioteasa, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj (omul care a investit enorm în cultură), Nicolae Sorin Răducan, prefectul judeţului, prof. univ.dr. Daniela Tarniţă, preşedintele Comisiei de cultură a Consiliului Judeţean Dolj, diplomatul şi scriitorul Petre Gigea Gorun, Scott Andersen, directorul adjunct al programului „Biblionet în România”, scriitorii Gh.Dănişor, Jean Băileşteanu, istoricii Cezar Avram, Dinică Ciobotea, Laura Sava, Roxana Radu, un numeros public.

Meritul incontestabil în finalizarea acestui proiect l-a avut ing. Nicolae Popa, primarul oraşului (nu-i întâmplător că primarul este la al şaselea mandat!), care a investit, prin Consiliul Local şi Primăria Segarcea, pentru acest sediu (folosit împreună de Biblioteca Orăşenească şi de Casa de Cultură, cu sală de spectacole modernă, pretabilă la divese montări teatrale, de 357 de locuri) aproximativ 400.000 lei. Primarul a înmânat celor două bibliotecare Alexandra Barbu (care şi-a dedicat întreaga carieră de peste trei decenii slujirii cititorilor) şi Mirela Miruţ, cheia de aur a bibliotecii. S-au acordat diplome şi medalii de o parte şi de alta: primarul N.Popa şi directorul L.Dindirică pentru cele douaă bibliotecare şi lui Scott Andersen, Biblioteca Orăşenească unor personalităţi, între care şi bibliotecarei de la Biblioteca Judeţeană, Nicoleta Traşcă, coordonatorul programului Biblionet.

Segărcenii meritau să aibă o bibliotecă modernă dată fiind vechimea tradiţiilor lecturii publice. Prima bibliotecă atestată pe aceste meleaguri este cea a Mănăstirii Segarcea, apoi cea a Domeniilor Coroanei, în 1886, graţie lui Ion Kalinderu, administratorul acestora. În anul desfiinţării ei, în 1949, Biblioteca Domeniului avea 701 de titluri de carte şi periodice, majoritatea privind agricultura. În 1920, la Segarcea funcţionau trei şcoli, două biblioteci şi un muzeu. Banca Populară „Coroana României” şi-a înfiinţat o bibliotecă proprie, în 1904.

Fiind în principiu biblioteci cu circuit închis, s-a simţit nevoia înfiinţării unei biblioteci publice. Aceasta s-a datorat Cercului Studenţesc Doljean, condus de reputatul primar al Craiovei (omul de cultură şi mecena, superior omului politic), Nicolae P.Romanescu, care a creat, în 1923, prima bibliotecă publică segărceană, cu 164 de cărţi provenind de la Editura „Cartea Românească”, Ministerul Instrucţiunii Publice. În 1926 se înfiinţează o nouă bibliotecă, care poartă numele regelui, astfel încât sunt dovezi că în perioada interbelică Segarcea avea cinci biblioteci, unificate, logic şi legic, în 1945, intr-una singură sub numele de „Biblioteca publică comunală Segarcea”. În 1951, Biblioteca urmează noua organizare administrativă de tip sovietic, fiind numită „Biblioteca centrală raională”, cu buget propriu şi personal calificat, cu sarcina organizării „cercurilor de citit” pentru alfabetizarea locuitorilor şi de îndrumare metodică a bibliotecilor comunale din raion. Între bibliotecarii care şi-au demonstrat profesionalismul, Alexandrina Bâscu s-a remarcat în mod deosebit. În anul de graniţă, 1989, Biblioteca orăşenească deţinea 32.793 volume, având 1912 citititori care au consultat 41.697 cărţi. În primii ani ai democraţiei activitatea bibliotecii cunoaşte o încetinire, datorată contextului politic, al blocajului financiar (neputinţa achiziţionării de cărţi de valoare). În 1997, Biblioteca primeşte numele scriitorului Mircea Rădină (1926-1979), un fiu al localităţii, mai puţin cunsocut pe plan naţional. Este autorul volumelor Oameni în mers (1956, povestiri), Un veac într-o seară (1958, roman), Orele ţării (1967, povestiri), Milioanele lui Belami (1968, roman ecranizat), Strada z nr.4 (1969, roman), Cei 4 şi noaptea (1971, roman), Naufragiul egretei (1974, roman). Este laureat al Festivalului cântecului ostăşesc, alături de compozitorul George Grigoriu.

I s-a acordat Bibliotecii Orăşeneşti Segarcea acest nume întrucât celebrul scriitor originar din acest oraş, Vintilă Horia, a înnobilat, cu numele său, liceul din localitate.

Graţie bibliotecarelor Alexandrina Bâscu şi Alexandra Barbu, Biblioteca Orăşenească Segarcea are autografe celebre de la unele personalităţi care s-au întâlnit cu cititorii segărceni: Nestor Vornicescu, Adrian Păunescu, Ion Zamfirescu, G.Macovescu, Al.Mitru, Eugen Barbu, Valeriu Râpeanu, Niculae Gheran, Gr.Tr.Pop, Ov.Ghidirmic, Marian Barbu, Petre Gigea Gorun, Ilarie Hinoveanu, Jean Băileşteanu, Fănuş Băileşteanu, Tudor Nedelcea, Platon Pardău, Al.Amzulescu, Pompiliu Gâlmeanu, Stancu Ilin, Gabriel Chifu, Fl.Miu, acad. Radu P. Voinea, Ion Iliescu, Gh.Dănişor etc, actorii: Tudor Gheorghe, Adrian Pintea, Ovidiu Iuliu Moldovean etc.

În final, un fapt care merită consemnat şi ... urmat: deşi sediul nou a fost inaugurat la 16 octombrie 2014, în plină campanie electorală prezidenţială, nici o oficialitate (deşi aparţinătoare coaliţiei de guvernământ), n-a mizat pe factorul politic. Astfel, s-a consumat un autentic act de cultură, fără nici un fel de conotaţie politică. Se poate, aşadar, şi aşa!

Tudor Nedelcea

P.S. Tot din domeniul bibliotecilor publice, nu trebuie uitată activitatea complexă şi eficientă a Bibliotecii „Alexandru şi Aristia Aman” din Craiova, dovadă premiile obţinute la consfătuirea naţională anuală a bibliotecilor publice, ţinută la Târgu Jiu, din octombrie 2014. Biblioteca judeţeană sus-menţionată a luat cele mai multe premii, prin directorul ei, Lucian Dindirică (pentru site-ul instituţiei), prin bibliotecarele Mariana Urzică (premiul de excelenţă pentru întreaga activitate), Dana Popescu („bibliotecarul anului”), Nicoleta Traşcă („premiul «Traian Brad» pentru cei zeci de ani de activitate”)! La aceste evidenţieri profesioniste, adăugăm felicitările noastre binemeritate.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu