luni, 29 ianuarie 2018

Opera Română

Îşi are sorgintea în Teatrul Theodorini, în toamna anului 1889, printr-un concert susţinut de Elena Theodorini. În prima stagiune a Societăţii dramatice, întemeiată de Maria Theodorini, se hotărăşte înfiinţarea unei trupe de operetă, începând cu stagiunea 1889/1890, crearea unei orchestre proprii şi angajarea de dirijori şi compozitori contemporani la conducerea acestei secţii (E. Wachmann, Al. Flechtenmacher, Carl Th. Wagner, familia Bobescu). Spectacolele de operetă se jucau pe scena aceluiaşi teatru, alternând cu spectacolele de teatru. Venirea la conducerea teatrului a tenorului Grigore Gabrielescu, în 1904, dă un nou impuls operetei, aducând în Craiova nume celebre din Europa sau formaţii de teatru şi operă. După pieirea într-un incendiu, în 1927, a Teatrului Theodorini, spectacolele s-au desfăşurat în sala cinematografului „Modern” (1927-1932) şi în clădirea Liceului Carol I (1933-1973). La 1 ianuarie 1972, se înfiinţează Secţia de operetă a Filarmonicii „Oltenia”, care-şi deschide stagiunea cu opereta Sânge vienez de J. Strauss (fiul). La 1 iunie 1979, se înfiinţează, ca instituţie de sine stătătoare, Teatrul Liric, transformat, la 23 septembrie 1996, în Teatrul de Operă şi Operetă, apoi în Teatrul Liric „Elena Theodorini” şi, final, în Opera Română Craiova, la 28 noiembrie, 2013. Organizează din 1992 Festivalul Internaţional „Elena Theodorini” şi Concursul Internaţional de Canto „Elena Theodorini”, ca un omagiu adus celebrei soliste (prima şi cea mai tânără cântăreaţă româncă acceptată de teatrul milanez „Scola”). În cadrul Festivalului, melomanii au admirat spectacolele de excepţie „Madame Butterfly”, „Rigoletto”, „Trubadurul”, „Bărbierul din Sevilla”, „Aida”, „Tosca”, „Boema”, „Nabucco”, „Cavaleria rusticană”, „Carmen”, „Traviata”, „Paiaţe”, „Voievodul ţiganilor”, „Falstaff”, „Don Pasquale”, „Liliacul”, „Simon Boccanegra” etc. Aproape toate operele (şi operetele) clasice au fost jucate de tânăra şi ambiţioasa trupă craioveană, care a susţinut, pe lângă concerte de arii, duete şi uverturi din opere celebre, şi spectacole naţionale: „La calul bălan”, „Spitalul amorului” (arii şi romanţe). În 2014, în Piaţa „Mihai Viteazul”, cantata „Carmina Burana” a răsunat magnific, iar proiectul „Operissima”, concretizat prin spectacolul „Carmen rock-vision” (spectacol stradal, în toate cartierele municipiului), este unul de amploare şi fără precedent, o formă eficientă de participare activă (şi gratuită) a craiovenilor la actul de cultură de calitate. Opera Română Craiova a reuşit să înlăture prejudecata unei instituţii de provincie, graţie muncii, abnegaţiei şi profesionismului dovedit plenar.

Bibl.: Maria Cristina Stan, Teatrul Liric „Elena Theodorini”. Secţia monografică, Craiova, Aius, 2011.

miercuri, 24 ianuarie 2018

Teatrul Naţional „Marin Sorescu”

Este înfiinţat în 1850 de Costache Caragiale şi Costache Mihăileanu şi a cunoscut o evoluţie spectaculoasă în timpul directoratului soţilor Maria şi Theodor Theodorini (tatăl celebrei cântăreţe internaţionale Elena Theodorini). Teatrul a fost onorat de prezenţa unor personalităţi marcante ale vieţii culturale româneşti, în calitate de directori: tenorul de talie mondială Grigore Gabrielescu, scriitorul Emil Gârleanu (în timpul căruia s-a produs primul film românesc Cetatea Neamţului, filmările făcându-se în Parcul N. Romanescu şi în comunele Leamna şi Bucovăţ şi a organizat Săptămâna „I.L. Caragiale”, I. Dongorozi, A. de Herz, Tiberiu Iliescu, Geo Dumitrescu, actori Manu Nedeianu, Amza Pellea, Emil Boroghină), de directori sau regizori artistici (Silviu Purcărete, Mircea Cornişteanu, Călin Florian, Vlad Mugur etc.), pictori scenografi (V. Buz, Liviu Ciulei, Ben Gănescu, Jean Negulescu, Mircea Olorian, Viorel Penişoară-Stegaru etc.), secretari literari (Liviu Rebreanu, Adrian Maniu, I.D. Sîrbu, Al. Firescu, N. Coande etc.), dar, în mod special, de actori: Costache Antoniu, Radu Beligan, Şt. Braborescu, G. Ciprian, Ilie Gheorghe, Şt. Iordache, I. Manolescu, Maia Morgenstern, Silvia Popovici, Nataşa Raab, Aristzza Romanescu, Rodica Tapalagă, Tudor Gheorghe, Olga Tudorache, I. Colan, Mirela Cioabă, Valer Dellekeza etc.

Construirea unui modern edificiu pentru teatru, în 1973, a însemnat şi lărgirea gamei de activităţi, de la spectacolele de teatru în cele două săli „Amza Pellea” şi „I.D. Sîrbu” la spectacole-dezbatere, manifestări de interes naţional şi internaţional, precum Festivalul Teatrului Istoric, Zilele „I.L. Caragiale”, „Săptămâna actorului craiovean de film”, „Valori ale teatrului românesc, valori ale teatrului european”, „Tineri regizori, tineri scenografi”, „Întâlnirile SpectActor” şi editarea revistei cu acelaşi nume, Colocviile I.D. Sîrbu, spectacolele-lectură „Autorii sunt în sală”, „Duminici de poezie în teatru”.

În cei 167 de activitate rodnică şi neîntreruptă, Naţionalul craiovean, care, şi-a luat numele renumitului scriitor Marin Sorescu, a fost/este prezent pe marile scene ale lumii, obţinând, pentru spectacolele sale de excepţie, numeroase premii şi distincţii în Marea Britanie, Franţa, Grecia, Cipru, Rusia, Germania, Israel, Slovenia, Italia, Elveţia, Turcia, Ungaria, R. Moldova, Bulgaria, Polonia, Bosnia-Herţegovina, Austria, Japonia, Canada, Australia, Brazilia, Suedia, SUA, Coreea etc. (150 de prezenţe la festivaluri internaţionale în ultimul sfert de veac, obţinând 48 de premii). Este membru al Convenţiei Teatrale Europene. În perioada 1988-2000, sub directoratul lui Emil Boroghină, teatrul craiovean a cunoscut o nouă strălucire, remarcabilă pe plan mondial fiind organizarea la Craiova a Festivalului Internaţional Shakespeare (din 1994), considerat unul din marile festivaluri din lume, în care au evoluat faimoase trupe de teatru din ţară şi străinătate, cu prilejul căruia s-au desfăşurat şi alte activităţi complementare (proiecţii, lansări de carte, vernisaje de artă plastică şi de scenografie, sesiuni şi seminarii ştiinţifice de shakespearologie, ateliere de teatrologie etc. Premiile internaţionale deosebit de onorante, dar şi cele naţionale (fiind singurul teatru din România decorat cu Ordinul „Meritul Cultural în rang de Comandor”), Teatrul Naţional „Marin Sorescu” a devenit o mândrie naţională şi unul dintre instituţiile de elită ale lumii.

Bibl.: Al. Firescu, C. Gheorghiu, Istoria Teatrului Naţional din Craiova, Craiova, Edit. Aius, 2000.

vineri, 19 ianuarie 2018

Tabăra de sculptură „Drumuri brâncuşiene”

A fost iniţiată de primarul Lia Olguţa Vasilescu, în 2013, în scopul de a dărui municipiului lucrări de artă inspirate din opera unor mari creatori. Prin concurs, au fost selectaţi sculptori din ţară sau din străinătate, sugerându-li-se ca sursă de inspiraţie creaţia şi personalitatea lui Marin Sorescu, Tudor Gheorghe şi Adrian Păunescu, urmând Al. Macedonski. Sculptorii au la dispoziţie o lună (de regulă, luna august), să transforme marmora de Ruschiţa sau piatră de Vraţa (oferită gratuit de primărie) în opere de artă, care sunt expuse şi admirate de public pe esplanada Teatrului Naţional „Marin Sorescu” şi apoi amplasate în diverse zone din oraş (parcuri, scuaruri, sensuri giratorii etc.).

Cetatea Băniei este mai bogată artistic cu operele acestor sculptori, omagiindu-i, totodată, pe mari creatori din Craiova, care au dus faima în ţară şi în lume.

Bibl.: Tudor Nedelcea, Printre cărţi şi oameni, II, Iaşi, TipoMoldova, 2016.

marți, 16 ianuarie 2018

Editura „Scrisul Românesc”

A fost înfiinţată în 1922, dar ea este continuarea legitimă a unei tradiţii craiovene de peste 18 decenii, de la tipografia şi editura profesorului şi pictorului C. Lecca din 1837, editorul primei reviste din Oltenia, Mozaikul (1838). Au urmat editurile familiei Samitca, ale lui Marinca, Gh. Chiţu, Filip Lazăr, Benvenisti etc.

A avut, iniţial, ca şi Institutul de Editură şi Arte Grafice „Ramuri”, aceeaşi titulatură. Institutul de Editura şi Arte Grafice „Scrisul Românesc” s-a impus pe plan naţional şi european prin realizări editoriale şi tipografice remarcabile, prin editarea unor cărţi memorabile, în special prin colecţia „Clasici români comentaţi”. Naţionalizată în 1948, se reînfiinţează în 1972 sub denumirea Editura „Scrisul Românesc”, fiind a patra editură din provincie. A fost slujită de un competent grup redacţional, remarcabili şi în viaţa literară, filosofică sau ştiinţifică: Ilarie Hinoveanu, I. Rusu-Şirianu, Ov. Ghidirmic, D.I. Vlad, D. Otovescu, Tudor Nedelcea, Florea Miu, Margareta Popescu, G. Bratu, L. Irimescu etc. În perioada 1990-1996 (până la decesul său), director a fost Marin Sorescu. Cărţile editate de „Scrisul Românesc”, din toate domeniile, au fost/sunt apreciate pe plan local şi naţional, prin târgurile de carte organizate în ţară sau peste hotare. În prezent, editura îşi continuă activitatea cu o denumire uşor schimbată. Alte edituri craiovene de prestigiu : Aius, Universitaria, Beladi, Sitech, Europa, Al. Macedonski, Literatorul, Meridian, Mondo-Ec, Novus, MJM, Ramuri.

Bibl.. Gh. Părnuţă, N. Andrei, Istoria cărţii, presei şi tiparului din Oltenia, Craiova, Scrisul Românesc, 1994; Scrisul Românesc – 75 de ani de la înfiinţare, Craiova, 1997.

sâmbătă, 13 ianuarie 2018

Casa Romanescu

Este atestată din anul 1833 şi aparţine familiei boiereşti, veche de cinci secole, cunoscută prin celebrul primar N.P. Romanescu. Versiunea definitivă a clădirii patrimoniale, din 1903, aparţine arhitectului Ion D. Berindei (1871-1928). Pictura interioară a fost realizată de Francisk Tribolsky, iar plafoanele sunt realizate din stuc pictat, decorate cu blazoane, cu motive geometrice şi vegetale, chenare aurii şi argintii, cu şeminee deosebite. Ultima restaurare a fost realizată între 1997-2000.

A fost o adevărată galerie de artă, având colecţie de pictură, grafică, sculptură, porţelanuri şi ceramică, bronzuri, obiecte din metal, ţesături, mobilier de sorginte apuseană, bibliotecă cu cărţi în limbile română, franceză, latină, greacă şi engleză. Din holul de onoare se trecea în Salonul de audiţii „M. Eminescu”, apoi în saloanele oriental, grena, albastru, verde, Salonul de recepţie „N. Romanescu”. Monument de artă, cu amfitrioni culţi, Casa Romanescu a fost vizitată de mari personalităţi: C.A. Rosetti, Al. Macedonski, Alexandru şi Aristia Aman, N. Iorga, G. Enescu, Barbu Ştefănescu, I.I. Brătianu, Take Ionescu, Elena Văcărescu, Grigore Gabrielescu, Regina Elisabeta (Carmen Sylva) etc. Azi, ea funcţionează drept Casa Universitară, fiecare încăpere primind numele unei personalităţi din istoria recentă: Grigore C. Moisil, Al. Piru, C.S. Niclolaescu-Plopşor, N. Iorga, A.I. Cuza, Hillary Clinton. Casa Romanescu este un preţios dar pentru Craiova oferit de cel mai glorios primar al său.

Bibl.: Elvira-Ecaterina Ivănescu, Casa Romanescu, Craiova Universitară, 2003.

vineri, 12 ianuarie 2018

Aleea Marilor Personalităţi

A fost creată în 2005 din iniţiativa Fundaţiei „Scrisul Românesc” (Tudor Nedelcea, Petre Gigea-Gorun), de către Primăria Craiovei (primar Antonie Solomon). Cuprinde busturile în bronz ale unor mari personalităţi din Oltenia, recunoscute în ţară, dar şi peste hotare (în ordinea alfabetică): pictorul Theodor Aman, sculptorul Gheorghe Anghel, scriitorul Tudor Arghezi, sculptorul C. Brâncuşi (care a declarat că la Craiova s-a născut a doua oară), primul primar al Craiovei, scriitorul şi ministrul Gh. Chiţu, savantul Henri Coandă, savantul Gogu Constantinescu (inventatorul sonicităţii), scriitorii Traian Demetrescu, şi Elena Farago, tenorul Grigore Gabrielescu, scriitorul Al. Macedonski, istoricul C.S. Nicolaescu-Plopşor, criticul de artă V.G. Paleolog, actorul Amza Pellea, inventatorul stiloului Petrache Poenaru, actriţa Aristitza Romanescu, primarul N.P. Romanescu, scriitorul I.D. Sîrbu, scriitorul şi pictorul Marin Sorescu, artista Maria Tănase, diplomatul N. Titulescu, pictorul Ion Ţuculescu, compozitorul I. Vasilescu, mitropolitul-cărturar Nestor Vornicescu. Sunt 24 de busturi în bronz executate de sculptorii craioveni Marcel Voinea, Emilian Popescu, Lucian Irimescu şi Rodion Gheorghiţă şi amplasate în Piaţa Teatrului Naţional „Marin Sorescu” şi ele dau impresia unui muzeu în aer liber. Ulterior, s-a adăugat şi bustul scriitorului Adrian Păunescu. Originalitatea acestei Aleii constă în prezenţa şi a unor mari personalităţi din rândul femeilor. Craiova are în patrimoniu şi alte monumente şi statui, reprezentând pe A.I. Cuza, Tudor Vladimirescu, N. Titulescu, Barbu Ştirbei, Eugeniu Carada, Fraţii Buzeşti, C. Brâncuşi, Traian Demetrescu, Marin Sorescu, regii Carol I şi Mihai.

Bibl.: Petre Gigea-Gorun, Antonie Solomon, Aleea Marilor Personalităţi din Craiova, Craiova, SimArt, 2006.

luni, 8 ianuarie 2018

Festivalul Internaţional „Adrian Păunescu”

A fost înfiinţat în Craiova de Fundaţia „Constantin” (a familiei Păunescu), în colaborare cu Primăria Craiovei, în iulie 2013, la împlinirea a 70 de ani de la naşterea scriitorului, ziaristului şi omului politic (1943-2013), născut în Basarabia, dar originar din Bârca, parlamentar de Dolj. Familia Păunescu (copiii Ana-Maria, Andrei şi soţia, Carmen) au făcut, astfel, ca scriitorul să nu intre în conul de umbră. Festivalul se desfăşoară la Craiova şi la Bârca (la Casa de Cultură „Adrian Păunescu” şi la casa părintească). Prima ediţie, cea din 2013, a debutat cu o sesiune solemnă în sala de festivităţi a primăriei, cu participarea unor personalităţi din întregul areal românesc (Eugen Simion, Mihai Cimpoi, N. Dabija, V. Tărâţeanu, Victor Crăciun, V. Bahnaru, V. Grozav, N. Georgescu, Doinea Rizea, Viorel Dinescu, Mihai Sultana Vicol, Hajdu Gyözö, Ilie Cristescu, Mircea Dinescu, Tudor Nedelcea, Mircea Chelaru etc.). A fost dezvelit, la Bârca, bustul poetului (realizat de Al. Deacu), s-a atribuit unei străzi craioveane numele său, au fost lansate cărţi, între care şi excelentul album Adrian Păunescu (realizat de Cristiana Crăciun, Victor Crăciun, Tudor Nedelcea, Ana Maria Păunescu, Andrei Păunescu, Carmen Păunescu), iar juriul Concursului Internaţional de Poezie, prezidat de Eugen Simion, a acordat premii în cărţi şi în bani. La următoarele ediţii au mai participat: Răzvan Theodorescu, N. Breban, N. Arsenie, N. Dragoş, G. Stanca, Florentin Popescu, Marius Tucă, Dorel Vişan, Adrian Naidin, Adrian Cioroianu, Eugen Doga, Radu Ray, Tudor Gheorghe etc., precum oficialităţile locale: primarul Lia Olguţa Vasilescu, preşedintele Consiliului Judeţean, I. Prioteasa. Ca de fiecare dată, Festivalul s-a încheiat cu un spectacol-remember de poezie şi muzică folk, pe versurile sale, organizat de Andrei Păunescu, cu participarea lui Nicu Alifantis, Mădălina Amon, O. Bud, Cristian Buică, E. Imre, V. Mardare, Valentin Moldovan, G. Nicolescu, Magda Puşcaş, E. Rosetti, Victor Socaciu, V. Şeicaru, Mircea Vintilă, Mircea Baniciu, Vanghele Gogu, Ducu Bertzi, Maria Gheorghiu etc.

Spiritul lui Adrian Păunescu rezistă şi prin desfăşurarea anuală a acestui festival.

Bibl.: Tudor Nedelcea, Printre cărţi şi oameni, II, Iaşi, TipoMoldova, 2014, 2016.

joi, 4 ianuarie 2018

Festivalul Mondial de Poezie „M. Eminescu”

Este organizat anual de Fundaţia Internaţională „M. Eminescu” (condusă de scriitorul Ion Deaconescu), în parteneriat cu Părimăria şi Consiliul Judeţean, şi reuneşte poeţi din ţări de pe toate continentele ( SUA, Grecia, Turcia, R. Moldova, Italia, Serbia, Maroc, Mongolia, Belgia, Spania, Iran, Kenya, Belarus, Austria, Norvegia, Bangladesh, Costa Rica, Rusia, Ucraina, Japonia, Noua Zeelandă, Canada, China, Coreea de Sud, Muntenegru, Senegal, Anglia etc.). Cu acest prilej, se acordă premiile Fundaţiei, iar sub genericul „Meridiane lirice” se desfăşoară recitaluri poetice, în alternanţă cu „dialoguri poetice şi muzicale”, se lansează cărţi. Simpozioanele ştiinţifice dezbat „Poezia în era internetului”, se vizitează monumentele arhitecturale şi de artă din Craiova, dar şi din Oltenia. Multe din aceste manifestări se desfăşoară în instituţii de cultură şi şcolare din perimetrul geografic al Olteniei, invitaţii constituindu-se în adevăraţi ambasadori ai culturii române. Sau cum a declarat acad. N. Dabija: „Mai puternică nu este ţara care are mai mulţi generali, ci mai mulţi poeţi. Nu este mai tare ţara care are mai mulţu soldaţi, ci mai mulţi cititori. Şi acest festival ne face puternici”.

Bibl.: Tudor Nedelcea, Printre cărţi şi oameni, II, Iaşi, TipoMoldova, 2016.

marți, 2 ianuarie 2018

Antologie şi opinii - Nemuritorii şi epigrama

Poet şi istoric literar, Elis Râpeanu a scris o lucrare singulară: Epigrama în literatura română (2001), la bază fiind teza sa de doctorat susţinută (nu se putea altfel) la carismaticul profesor universitar şi scriitor, Ştefan Cazimir în 1999; o lucrare incitantă despre istoricul şi condiţia epigramei în literatura română şi universală, despre statutul literar al epigramei, în fapt, o re-considerare a acestei creaţii literare abordate de mari personalităţi.

Născută la Valea Călugărească, la 27 august 1939, Elis Râpeanu (Stângă V. Elena-Elisabeta în certificatul de botez) urmează şcoala elementară şi liceul în Ploieşti şi... mai multe facultăţi: Facultatea de Limba şi Literatura Română (1957-1962) şi Facultatea de Limbi clasice, romanice şi orientale (1966-1971), ambele la Universitatea din Bucureşti, precum şi Secţia spaniolă a Universităţii ştiinţifice din Bucureşti (1963-1966). La Şcoala populară de Artă din Bucureşti a urmat cursurile de canto (muzică populară şi romanţe). A predat în învăţământul universitar.