luni, 14 mai 2018

Circulaţia cântecului bătrânesc în Mehedinţi

„A strânge laolaltă toate variantele, considerându-le ca produsul în veşnică oscilaţie al lui unic autor, poporul, a urmări balada în transformările şi pâlpâirile ei continui, în simplificarea şi fluenţa ei, în trecerile de la tragic la grotesc, şi chiar burlesc, a constata cum eroul, reîncarnându-se mereu, în cele mai felurite măşti şi veşminte, onorând cu paloşul, pistolul sau briceagul, mereu altul şi în fond acelaşi, este o metodă care dezvăluie colosala fantezie a masei anonime, sporită ori întreruptă de geniul ori platitudinea lăutarului. Nu perfecţiunea unei variante constituie valoarea specimenului, ci totalul de imaginaţie pe care îl realizează în carieră şi baladă”. Plecând de la acest adevăr, intuit de G. Călinescu şi adeverit de numeroase culegeri de folclor, mai vechi sau mai noi, încercăm în cele ce urmează să urmărim circulaţia şi evoluţia cântecului popular bătrânesc într-unul din judeţele Olteniei, în timp, de la primele culegeri de folclor, până în prezent, şi în diverse zone ale judeţului, deşi nu emitem pretenţia de a fi consultat suficiente variante culese la intervale mari de timp şi din localităţi diferite spre a trage o concluzie general valabilă. O parte din aceste balade au fost culese de noi dintr-o comună, Tâmna, din care până atunci, nu mai fuseseră niciodată culese astfel de producţii folclorice, urmărind astfel îndemnul lui Gr. Tocilescu de la începutul secolului nostru: „Cântecele bătrâneşti ar trebui culese cât mai repede toate, căci ele ne aduc ştiri istorice din trecutul asupra vieţii intime, a moravurilor, a stării sociale şi a întâmplărilor mai însemnate din vremurile de odinioară. Un studiu comparativ amănunţit între cele publicate deja şi o întregire a celor necomplete cu variantele respective se impun şi ar fi de mare folos, atât din punct de vedere estetico-literar, cât şi din acel istorico-filologic”.

marți, 1 mai 2018

„Maria – regina Marii Uniri”

Sub acest titlu a apărut un volum omagial editat cu prilejul împlinirii a 75 de ani „de la trecerea în lumea arhanghelilor neamului a Alteţei Sale Regale, Maria de România”, prefaţat de I.P.S. Teodosie, sub dubla egidă a Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni şi a Fundaţiei Cultural-Ştiinţifice Aromâne „Andrei Şaguna” din Constanţa, în 2013. (În acel an, „Casa Regală” a uitat-o pe celebra regină). Este, de fapt, o culegere de studii semnate de Aurel Papari (Sfântul crez al Reginei :«Ţara mea»), Liviu Pandele (Regina Unirii), Victor Crăciun (Inima Reginei Maria), Marian Zidaru (Oameni şi locuri din Constanţa în sufletul Reginei Maria), Traian Brătianu (Regina Maria şi Constanţa în presa vremii), Cristiana Crăciun (Prin Balcicul de azi în dor de Regina Maria), Mircea Chelaru (Maria – unica Regină a României unite). În partea finală a volumului sunt selectate pagini din scrierile Reginei, din volumele Ţara mea (1916), Gânduri şi icoane din timpul războiului. De la inima mea la inima lor (1919), Povestea vieţii mele (vol. I-III, 1934), precum şi solemna Rugăciunea unei regine.