vineri, 1 mai 2015

La Craiova - Marin Sorescu nemurit în piatră

Marin Sorescu
Şi, totuşi, „Zilele” ce trebuiau dedicate autorului Ionei în februarie, cum s-a întâmplat în ediţiile anterioare şi cum era firesc, s-au ţinut pe 15 august 2014, de Sfânta Marie, zi în care întreaga creştinătate i-a comemorat pe Constantin Brâncoveanu, pe fiii şi pe sfetnicul său. De ziua numelui, deci. Au fost foarte puţini participanţi, invitaţii, care au primit şi premii, n-au avut anvegura valorică a premianţilor anteriori; chiar din familia scriitorului omagiat a lipsit majoritatea.

marți, 28 aprilie 2015

„Grupul de la Craiova” - Întâlnire tripartită istorică

Craiova a fost, vineri, 24 aprilie 2015, gazda unui eveniment politic tripartit de importanţă majoră: întâlnirea primilor miniştri ai României (Victor Ponta), Bulgariei (Boyko Borisov) şi Serbiei (Aleksandar Vučič), pe modelul Grupului de la Vişegrad (Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia), care să consfinţească o alianţă benefică, să sprijine interesele economice şi strategice ale celor trei ţări balcanice în comunitatea europeană. Victor Ponta are în vedere şi sprijinirea logistică a Serbiei, de a-i grăbi integrarea europeană. Capitala Olteniei a fost aleasă, pentru că este la o distanţă egală de Bucureşti, Sofia şi Belgrad.

joi, 23 aprilie 2015

Ionel Mihail Cetăţeanu - De la Breasta la Bagdad

Perioada ante şi postdecembristă nu este încă cercetată pe deplin şi cu obiectivitatea necesară judecării unei epoci istorice. Pe de o parte, evenimentele sunt prea aproape de noi spre a ne putea obiectiva, de a privi epoca dintr-o perspectivă istorică; pe de altă parte, n-au apărut (încă) lucruri suficiente ale actanţilor principali ai epocii, cu excepţia unor cărţi de memorialistică în care informaţiile se cuvin a fi verificate şi din alte surse.

Dintre demnitarii români care au dat seama, cum ar zice cronicarii,, despre activitatea lor, Ionel Mihail Cetăţeanu se distinge printr-o lucrare nu atât memorialistică, cât mai ales ştiinţifică, intitulată sugestiv Între războiul din Irak şi pacea de acasă. O experienţă de neuitat (Craiova, Editura Revers, 2014, 344 p.)

joi, 16 aprilie 2015

Brâncuşi şi scriitorii

În excelenta organizare a Centrului municipal de cultură „C. Brâncuşi” din Tg. Jiu (director: Doru Strâmbulescu, director de program Adina Andriţoiu) s-au desfăşurat acţiuni dedicate lui Brâncuşi (16-22 februarie 2015), cu prilejul împlinirii a 139 de ani de la naştere, finalizate prin Colocviile Brâncuşi cu o temă insolită: Brâncuşi în literatură.

Premergătoare Colocviului, s-a vernisat o expoziţie de pictură, a fost lansat vol. Lythiada de Zenovie Cârlugea, prezentat de N. Dragoş, a avut loc lectura publică a membrilor cenaclului „Columna”, recitalul pianistului Florin Berculescu etc.

joi, 9 aprilie 2015

La 85 de ani - Petre Gigea - Gorun

Cunosc puţini demnitari români care să-şi fi păstrat caracterul şi modestia de-a lungul carierei profesionale şi politice. Unii devin „cumsecade” doar când decad din funcţii sau, uneori, la pensionare.

Petre Gigea-Gorun face parte din prima categorie. Deşi a ocupat meritoriu diverse funcţii politice, el a rămas mereu acelaşi: modest, mereu cu zâmbetul pe buze, gata oricând să ajute pe oricine (chiar şi pe inamici), plin de iniţiative şi cu o energie debordantă. Din 1960 şi până azi locuieşte în acelaşi apartament craiovean; fără vilă, fără autoturism, dar cu o sumedenie de prieteni.

marți, 7 aprilie 2015

Un veac de existenţă - Muzeul Olteniei

După redeschiderea Muzeului de Artă restaurat, o altă instituţie craioveană s-a impus în prim planul cultural local: Muzeul Olteniei, ambele având în comun sorgintea (au provenit de la Fundaţia „Aman”, inaugurată în 1908), reputaţia naţională şi chiar europeană).

1 aprilie a fost data sărbătoririi unui veac de existenţă al Muzeului Olteniei, în prezenţa unui numeros public (în mare parte, foşti muzeografi) şi ai oficialităţilor locale.

vineri, 3 aprilie 2015

La 70 de ani - Theodor Codreanu

Fără nicio tăgadă, Theodor Codreanu este unul dintre cei mai profunzi cărturari contemporani. Faptul că el vieţuieşte într-un orăşel de provincie – Huşi –, departe de vâltoarea massmediei, şi nu în Capitală sau într-un mare oraş universitar, nu atenuează atributele acestui cărturar, valoarea sa, ci doar/poate popularitatea sa, răspândirea numelui său. Au mai fost cărturari asemnea lui, Vasile Lovinescu sau I.D. Sîrbu, de pildă, care s-au lăsat târziu valorificaţi plenar, dar vina o purtăm noi, contemporanii acestora. O vină „obiectivă” constă în absenţa unui en-gross-ist naţional, care să distribuie cartea şi revistele de specialitate în toate localităţile ţării. În Craiova, bunăoară, nici nu ştim ce cărţi apar la Iaşi, Cluj, Bucureşti, târgurile de carte neputând acoperi această lacună majoră a culturii scrise.