miercuri, 30 decembrie 2015

Eugen Simion şi identitatea românească

Teatrul Naţional „Marin Sorescu” a iniţiat o serie de conferinţe sub denumirea „Întâlnirile spectator”, pentru care au fost invitate personalităţi marcante ale vieţii culturale şi ştiinţifice româneşti. Moderatorul acestor întâlniri (conferinţe, dialog cu participanţii, lansare de carte, sesiune de autografe) este secretarul literar al Naţionalului craiovean, scriitorul Nicolae Coande, demn urmaş al lui I.D. Sîrbu (căruia îi dedică anual câte o sesiune de comunicări şi evocări).

marți, 22 decembrie 2015

Premiile Academiei Române


S-au acordat premiile filialei craiovene a Uniunii Scriitorilor din România

Zi festivă, ieri, pentru Uniunea Scriitorilor din România (USR) – Filiala Craiova, care a premiat cele mai valoroase producţii literare ale membrilor săi, apărute în decursul anului precedent. Distincţiile – şase la număr – au fost decise, prin vot secret, de un juriu prezidat de conf. univ. dr. Gabriel Coşoveanu şi avându-i în componenţă pe profesorii şi scriitorii Marian Barbu, Ioan Lascu, Constantin M. Popa şi Ion Floricel. S-au acordat un Premiu „Opera Omnia” şi alte două pentru întreaga activitate, iar sub genericul „Cartea Anului” au fost aşezate încă trei contribuţii merituoase. „Această gală s-a desfăşurat neîntrerupt, cu o continuitate care a sfidat criza şi tot felul de sincope, iar noi vrem să păstrăm tradiţia”, a subliniat Gabriel Coşoveanu, totodată preşedintele filialei. Invitaţii s-au bucurat şi de un scurt recital al unui grup bărbătesc de colindători.

miercuri, 16 decembrie 2015

Vasile Militaru, un martir al ortodoxiei

Regimul totalitar ateist, instaurat în România postbelică de tancurile bolşevice, a distrus ţara nu numai din punct de vedere politic economic, dar şi cultural ştiinţific. Din Academia Română au fost excluse personalităţi marcante pentru a li se face loc ofiţerilor sovietici, presa literar-culturală şi cotidienele au fost decapitate ideologic, marea parte a scriitorilor, formaţi şi tipăriţi în epoca postbelică („ epoca burghezo-moşierească”), au fost interzişi la publicare, alţii înfundând puşcăriile comuniste pentru motive de-a dreptul, azi, hilare. Între aceştia, Vasile Militaru a „beneficiat” de aceste închisori, numele şi opera sa fiind trecute la idex, în ciuda popularităţii poeziei A venit aseară mama, devenită o romanţă de mare succes.

miercuri, 9 decembrie 2015

Dumitru Şandru

Dumitru Şandru a fost considerat de D. Macrea, în vol. Contribuţii la istoria lingvisticii şi filologiei româneşti (1978), „unul din profesorii şi valoroşii oameni de ştiinţă care s-au format din îndrumările lui Ov. Deusuşianu şi care au dezvoltat în sensul propriu perspectivele deschise de el în cercetările noastre de lingvistică, folclor, istorie literară”. A fost aşezat, cu îndreptăţire, alături de alţi savanţi: N. Cartojan, Al. Rosetti, Tache Papahagi, Tudor Vianu, G. Călinescu, Perpessicius, Al. Graur etc., dar, după trecerea sa la cele veşnice, a fost aproape uitat. Eforturilor fiicei sale, reputat profesor universitar, Tudora Şandru-Mehedinţi, hispanistă, au fost încununate de apariţia ediţiei D. Şandru, Folclor românesc, prefaţă de Ovidiu Bîrlea (Bucureşti, Edit. Minerva, 1987, ediţia şi „cuvânt înainte” aparţinând Tudorei Şandru-Mehedinţi), D. Şandru, Probleme de dialectologie (tradusă de Tudora Şandru-Mehedinţi, Bucureşti, Edit. Academiei Române, 2004). Binevenită a fost şi intervenţia domniei sale în „Ziarul de duminică” (supliment al „Ziarului financiar”, nr. 10, 11 martie 2005, p. 3) cu un titlu semnificativ: D. Şandru – o reparaţie aşteptată.

vineri, 4 decembrie 2015

La Craiova - Tudor Gheorghe nemurit în piatră

Din iniţiativa primarului Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, Cetatea Băniei găzduieşte, de trei ani, Simpozionul Internaţional de Sculptură „Drumuri brâncuşiene”. Ediţia de anul trecut a fost consacrată creaţiei, vaste şi variate, a lui Marin Sorescu, din mâna sculptorilor ieşind opere de artă în adevăratul sens al cuvântului, sculpturi expuse în diverse locuri din municipiu, spre încântarea localnicilor, dar şi a turiştilor deopotrivă.

Ediţia de anul acesta, a treia, a fost dedicată unui artist complex, complet şi greu definibil, Tudor Gheorghe, şi ea a început la 1 august 2015 – chiar în ziua în care celebrul actor şi menestrel a împlinit 70 de ani de viaţă plină şi încununată de succese – şi a ţinut întreaga lună a lui gustar. Atelierul de lucru al sculptorilor a fost Centrul Multifuncţional Craiova din cartierul Romaneşti.

miercuri, 2 decembrie 2015

Un mare savant: Gh. Ivănescu

Gheorghe Ivănescu face parte din galeria marilor lingvişti români, un spirit enciclopedist care s-a remarcat în varii domenii de activitate ştiinţifică: lingvistică generală şi lingvistica românească, istoria limbii române, fonetică, morfologie, sintaxă, limba literară, romanistică, indo-europenistică, orientalistică etc., toate tratându-le critic şi comparatistic.

Readucerea sa în actualitate este necesară din cel puţin trei motive: valoarea intrisecă a cercetărilor sale, nedreptatea îndurată stoic într-un regim totalitar, completarea şi corectarea unor erori biografice, pe baza propriului său Memoriu asupra activităţii ştiinţifice şi didactice.