miercuri, 27 ianuarie 2016

Emil Manu

Emil ManuPoetul, prozatorul, memorialistul, criticul şi istoricul literar Emil Manu (pseudonimul lui Emil Cismărescu) s-a născut la 9 octombrie 1922 în satul Manu, comuna Isvorălu (azi comuna Tâmna), din părinţi Ion Cismărescu şi Ioana (născută Popescu), ţărani înstăriţi. În satul natal urmează cursurile şcolii primare (1929-1934), apoi Liceul „Traian” din Turnu Severin (1934-1942), avându-l ca profesor de literatură pe C.D. Ionescu, care-i va deveni mentor. Între 1942-1946 este student al Facultăţii de Litere şi Filosofie din Bucureşti, (urmând, în paralel, şi Facultatea de Drept), avându-i profesori pe celebrii G. Călinescu, Tudor Vianu, Mircea Florian, M. Ralea, D. Gusti. În timpul studenţiei, în 1944, este mobilizat la Şcoala de ofiţeri de rezervă şi participă la luptele de la Păuliş (Arad şi Lipova), unde este rănit şi decorat. În 1946 îşi ia licenţa cu teza Ideea de criză în cultura europeană (coordonator: Tudor Vianu).

marți, 19 ianuarie 2016

„Bine, măcar, că n-ai fost spion sau trădător”

Sunt cuvintele mamei lui Ştefan Andrei spuse când marele diplomat a ieşit pentru două zile din puşcărie (of, ce cuvânt urât) şi puse ca motto de Adrian Păunescu poeziei Scrisoare către Ştefan Andrei. Sunt cuvinte specifice unei mame dintr-un străvechi şi nobil sat românesc, Podarii Doljului care a ştiut să-şi educe copiii în spiritul moralei creştine, adică să fie cinstit şi deştept şi să fie cu o „treaptă mai domn”, vorba Poetului deja citat. Sau „Să vă îngăduiţi, maică”, îndemnul pe care aceeaşi mamă l-a spus cuplului, devenit celebru, Ştefan-Violeta, când s-au căsătorit în 1961. Ce poate fi mai onorant atât pentru mamă, cât şi pentru copiii săi, să-i vadă realizaţi profesional, dar şi curaţi sufleteşte.

miercuri, 13 ianuarie 2016

CARMEN SYLVA

1. Regina scriitoare 

Destinul a făcut ca, după nedreapta înlăturare de la conducerea tânărului stat român, abia unificat, a domnitorului pământean Al.I. Cuza, pe tronul domnesc să fie chemat prinţul Carol I de Hohenzollern, descendent al unei familii cu vechi tradiţii , cu merite incontestabile în cucerirea, pe câmpul de luptă, în 1877, a independenţei statale. Şi tot destinul i-a hărăzit ca soţie pe Elisabeta-Paulina-Otilia-Luiza, principesă de Wied, harnică, iubitoare de oameni, cultă şi talentată în egală măsură.

Principesa Elisabeta s-a născut la 17/29 decembrie 1843 în castelul părinţilor săi din Monrepos de lângă Rin, unde primeşte o instrucţie pe măsura rangului princiar, cu profesori renumiţi în epocă şi în ţinutul său. Cunoaşte la perfecţie limbile franceză, engleză, italiană, suedeză şi, bineînţeles, ulterior română. După lungi călătorii europene, la Berlin şi Petersburg, se căsătoreşte la 3/15 noiembrie 1869 cu domnitorul României, Carol I. La câteva zile de la celebrarea căsătoriei, făcută la Neuwied, tânăra pereche porneşte spre noua lor ţară şi, la 10/22 noiembrie ajung la Turnu Severin, după care călătoresc cu vaporul până la Giurgiu.

miercuri, 6 ianuarie 2016

Sfântul Ioan Paul cel Mare

Papa Ioan Paul al II-lea nu este numai cel mai renumit dintre capii Bisericii Catolice din întreaga sa istorie, dar este şi Omul care a schimbat destinul omenirii, la începutul mileniului trei, contribuind decisiv la înlăturarea unui sistem politic anacronic, impus prin violenţă şi menţinut cu propagandă nocivă timp de 72 de ani. Pentru noi, românii, apariţia pe scena lumii a Papei Ioan Paul al II-lea are o semnificaţie aparte, subiectivă poate, dată de originile sale româneşti.

Acestei mari pesonalităţi, Nicolae Mareş îi dedică o monografie cât o enciclopedie (ca să-l cităm pe poetul Ion Brad), Sfântul Ioan Paul cel Mare, apărută în renumita editură ieşeană condusă de scriitorul Aurel Ştefanachi, TipoMoldova, în 2015, în colecţia „Opera-Omnia. Cartea de istorie”, lucrare de 700 de pagini, în format mare. Nicolae Mareş este cel mai îndreptăţit să scrie o asemena dificilă dar nobilă lucrare, publicând anterior şi alte cărţi despre ilustrul papă, chiar în timpul vieţii acestuia, în care afirma originile româneşti ale Papei.

miercuri, 30 decembrie 2015

Eugen Simion şi identitatea românească

Teatrul Naţional „Marin Sorescu” a iniţiat o serie de conferinţe sub denumirea „Întâlnirile spectator”, pentru care au fost invitate personalităţi marcante ale vieţii culturale şi ştiinţifice româneşti. Moderatorul acestor întâlniri (conferinţe, dialog cu participanţii, lansare de carte, sesiune de autografe) este secretarul literar al Naţionalului craiovean, scriitorul Nicolae Coande, demn urmaş al lui I.D. Sîrbu (căruia îi dedică anual câte o sesiune de comunicări şi evocări).

marți, 22 decembrie 2015

Premiile Academiei Române


S-au acordat premiile filialei craiovene a Uniunii Scriitorilor din România

Zi festivă, ieri, pentru Uniunea Scriitorilor din România (USR) – Filiala Craiova, care a premiat cele mai valoroase producţii literare ale membrilor săi, apărute în decursul anului precedent. Distincţiile – şase la număr – au fost decise, prin vot secret, de un juriu prezidat de conf. univ. dr. Gabriel Coşoveanu şi avându-i în componenţă pe profesorii şi scriitorii Marian Barbu, Ioan Lascu, Constantin M. Popa şi Ion Floricel. S-au acordat un Premiu „Opera Omnia” şi alte două pentru întreaga activitate, iar sub genericul „Cartea Anului” au fost aşezate încă trei contribuţii merituoase. „Această gală s-a desfăşurat neîntrerupt, cu o continuitate care a sfidat criza şi tot felul de sincope, iar noi vrem să păstrăm tradiţia”, a subliniat Gabriel Coşoveanu, totodată preşedintele filialei. Invitaţii s-au bucurat şi de un scurt recital al unui grup bărbătesc de colindători.